pensie

Creșterile de pensii din 2024, cu indexare de 13% de la 1 ianuarie și recalculare majoră de la 1 septembrie, au dus la majorări medii de circa 500 lei pentru mulți pensionari, modificând structura cheltuielilor publice și depășind veniturile proprii ale statului.[2] Aceste măsuri au generat un impact bugetar susținut prin împrumuturi, ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul de creștere pentru 2026 fără ajustări compensatorii.[2] Ministerul Finanțelor detaliază presiunea provenită din recalculări și alte cheltuieli sociale, în contextul unui buget 2026 axat pe investiții mari din PNRR și relansare economică.[1] BNR previzionează creștere economică modestă de circa 1% în 2026, cu posibile concedieri în sectorul public și scădere lentă a inflației spre 4% la finalul anului, subliniind riscuri politice majore.[3][6] Cheltuielile cu pensiile reprezintă o componentă critică în eforturile de reducere a deficitului, alături de măsuri fiscale deja implementate.[3] Numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la 11.841 în decembrie 2025, adăugând la tensiunile bugetare.[7] Dezbateri recente, inclusiv la Curtea Constituțională pe 11 februarie despre reforma pensiilor, alimentează speculațiile privind posibile schimbări structurale.[9] Contextul economic include prognoze de PIB susținut de București și investiții private stimulate prin reducerea IMCA la 0,5%.[1][4]