real

România înregistrează cele mai scăzute competențe digitale din UE, ceea ce adâncește inegalitățile sociale și vulnerabilitatea populației.[1] Un experiment PressOne și Tech and Tonic a demonstrat că, folosind doar nume, email și conturi social media publice, se pot obține detalii extinse despre persoane fără acces ilegal.[1] Articole recente subliniază că investițiile în platforme digitale ignoră alfabetizarea de bază, lăsând oamenii expuși dezinformării și manipulării.[1] Povestea Yuliei, o refugiată ucraineană din Baia Mare care predă româna migranților, ilustrează adaptarea la realități dure în contextul războiului.[1] Scandalul cu fosta ambasadoare SUA în România, demisă pentru acuzații de 'artă satanică', readuce în atenție influențe politice externe asupra percepției realității.[2] Lipsa priorității pentru educație digitală autentică afectează capacitatea cetățenilor de a naviga informațiile publice corect.[1] Aceste dezvăluiri recente au stârnit discuții ample despre protecția datelor personale în era digitală.