hora unirii

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat încununarea unui proces secular de cultivare a unității naționale a românilor, proces în care Biserica Ortodoxă Română a avut un rol esențial. Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate ca domnitor atât al Țării Românești, cât și al Moldovei, la Hotel Concordia din București. În 1862, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică deplină a celor două principate. După abdicarea forțată a lui Cuza în 1866, regele Carol I de Hohenzollern a consolidat unirea, iar constituția din acel an a denumit oficial noul stat România. Această zi este considerată prima sărbătoare națională a românilor și a fost reintrodusă oficial în calendarul festiv la inițiativa regelui Ferdinand. Astazi, pe 24 ianuarie, România sărbătorește 167 de ani de la acest eveniment fundamental, cu slujbe religioase, ceremonii oficiale și manifestări culturale în toată țara. Ziua Unirii Principatelor rămâne un reper esențial în istoria românilor, simbol al unității de limbă, cultură și conștiință națională. Aceasta a fost temelă pentru Unirea din 1918 de la Alba-Iulia, precedată de Unirea Basarabiei la 27 martie 1918 și Unirea Bucovinei la 28 noiembrie 1918.